NATO și Uniunea Europeană au emis condamnări ferme la adresa Rusiei, acuzând-o de război hibrid — combinarea atacurilor cibernetice, dezinformării, sabajului și influențelor politice clandestine pentru a submina securitatea și democrația în Europa

Acuzații oficiale – ce spun NATO și UE
• Condamnare publică
Potrivit unui comunicat transmis vineri, NATO a cerut Rusiei să oprească imediat „activitățile cibernetice și hibride destabilizatoare” și a declarat că Moscova „ignorează cadrul ONU pentru comportamentul responsabil în spațiul cibernetic”
UE a subliniat solidaritatea deplină cu Marea Britanie, criticând astfel activitățile „maligne” ale Rusiei, menite să submineze securitatea UK și a celorlalți aliați .
• Context: sancțiuni britanice și răspuns european
Marea Britanie a aplicat sancțiuni (interdicții de călătorie și înghețarea averilor) asupra a peste 20 de agenți GRU și rețele de hackeri ruși, aceștia fiind acuzați de o campanie susținută de atacuri cibernetice și sabotaj (inclusiv la Mariupol, rețele telecom și infrastructură occidentală). NATO și UE au salutat aceste măsuri, iar UE a avertizat că aceste operațiuni hibride sunt așteptate să continue

Ce include arsenalul hibrid rus

Conform analizelor recente și rapoartelor occidentale:
• Cyber‑atacuri asupra rețelelor guvernamentale, infrastructurii critice (energie, transport, telecomunicații), instituțiilor și campaniilor electorale din UE și NATO
• Sabotaj fizic – incendieri „sub acoperire” ale facilitatilor implicate în sprijinul militar al Ucrainei (depozite, fabrici), precum și actele de vandalism
• Dezinformare și influență – rețele sociale orchestrate, manipulări mediatice și campanii destinate să dezbine opinia publică (ex.: magazine „doppelgänger”, imagini alarmiste cu ploșnițe, mesaje xenofobe și antisemitism)
• Operațiuni cu proxy‑uri – recrutarea unor indivizi (inclusiv infractori ocazionali) plătiți prin criptomonede pentru a realiza aceste operațiuni, ceea ce oferă Rusiei o acoperire informațională

România în vizor
• Atacuri cibernetice relevante au vizat instituții române în ultima perioadă, fiind menționate direct în raportările recente privind războiul hibrid rusesc
• Războiul hibrid rusesc nu este localizat doar colorată: include și România ca țintă strategică

Răspunsul alianței
• Cooperare NATO–UE: Consolidarea coordonării în materie de securitate cibernetică, schimb de informații și dezvoltarea de centre regionale dedicate protecției infrastructurii critice
• Măsuri ADMINISTRATIVE: extinderea cadrului legal UE pentru sancționarea interferențelor electorale, sabotajului și dezinformării (oficial aprobat din octombrie trecut)
• Sprijin tehnic și militar: inclusiv mecanisme precum Tallinn Cyber Defence (prin NATO) și inițiative UE pentru apărarea psihologică și cyber‑resiliență

Concluzie
• Războiul hibrid al Rusiei este confirmat și denunțat de NATO și UE ca un modus operandi activ, bazat pe atacuri cibernetice, sabotaj, mass‑media manipulatorie și infiltrări locale.
• România, alături de alți aliați, este victimă directă a acestor operațiuni.
• Replica legală și tehnică are două componente: sancțiuni țintite (cum sunt cele aplicate GRU) și fortificarea rezilienței la nivel instituțional.