București, 15 iulie 2025 — Într-un dosar exploziv obținut de redacția noastră, ies la iveală mărturii tulburătoare din interiorul cercurilor politice și instituționale ale României. Mai mulți actori-cheie din structuri de putere susțin, sub protecția anonimatului, că în perioada 2021–2023, ideea că Călin Georgescu ar putea deveni președintele României a generat o stare de panică fără precedent în rândul elitelor politice, militare și din servicii.

Concret, s-au format grupuri de criză interne, în care s-a discutat chiar posibilitatea „eliminării fizice” a unor personaje vizate într-un presupus „plan de epurare națională” în cazul în care Georgescu ar fi ajuns la Cotroceni.

„Unii dintre noi chiar credeam că vom fi executați — la propriu. Era o atmosferă de groază, pentru că el nu era doar un outsider, era un simbol al revanșei istorice”, ne-a spus un fost consilier guvernamental, în prezent stabilit în străinătate.

Mai mulți oficiali vorbesc despre liste negre neoficiale, în care s-ar fi aflat nume sonore din politică, justiție, servicii și mass-media. Potrivit surselor noastre, aceste liste ar fi circulat în cercuri restrânse în perioada în care Georgescu era vehiculat ca posibil candidat al unor forțe naționaliste.

„Se vorbea despre o ‘Românie curățată’. Nu era vorba doar de demiteri. Era o ideologie. O sete de răzbunare împotriva tuturor celor asociați cu regimurile post-decembriste. Mulți se temeau că o eventuală victorie a lui Georgescu ar deschide ușa către un regim de tip ceaușist combinat cu populism mistic”, declară un fost membru CSAT.

O altă sursă din anturajul fostului candidat susține că exista un discurs pregătit pentru eventualitatea în care Georgescu ar fi câștigat alegerile, un text care, potrivit relatărilor, avea accente radicale:

„Era un text dur. Vorbea despre ‘trădători de neam’, ‘resetarea sistemului’, ‘judecata poporului’. Unii din echipa lui erau speriați chiar de propriul mesaj.”

Deși Călin Georgescu nu a avut niciodată funcții oficiale în stat, influența sa simbolică în anumite cercuri radicale a fost considerabilă. Asociat adesea cu teme conspiraționiste, spiritualism politic și curente ultra-naționaliste, el a fost pentru unii „speranță”, iar pentru alții — „coșmarul perfect”.

Contactați de redacția noastră, reprezentanții unor foste guverne au refuzat să comenteze oficial. Neoficial, însă, un fost ministru al Apărării ne-a spus:

„Nu e vorba doar de o frică personală. Era frica de un regim care ar fi abolit orice formă de opoziție. Într-un astfel de scenariu, democrația românească n-ar fi supraviețuit nici șase luni.”

Pe de altă parte, apropiați ai lui Călin Georgescu resping acuzațiile și le cataloghează drept „invenții patologice ale sistemului corupt”. Ei susțin că Georgescu a fost și rămâne „un vizionar al renașterii românești, detestat tocmai pentru că nu putea fi controlat”.

Într-o apariție publică recentă, întrebat despre perioada în care a fost vehiculat ca prezidențiabil, Călin Georgescu a spus doar atât:

„România e pregătită să renască. Dar cei care se tem de adevăr vor face totul să mă oprească.”

Indiferent dacă planurile descrise au existat cu adevărat sau au fost doar o proiecție a unei elite speriate, cert este că numele Călin Georgescu a produs una dintre cele mai neobișnuite reacții de panică colectivă din politica românească recentă.
Și într-o țară în care conspirațiile devin uneori realitate, rămâne o întrebare deschisă: ce s-ar fi întâmplat cu adevărat dacă ajungea la putere?