România primește o lovitură grea chiar în mijlocul verii. Dacă până la finalul lunii iulie nu trimite către Comisia Europeană noua formă revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara riscă să piardă o tranșă importantă de bani – cea aferentă cererii de plată numărul 4, evaluată la miliarde de euro. Situația este cu atât mai gravă cu cât mai multe proiecte-cheie, inclusiv segmente din autostrăzile A7 și A8, au fost deja eliminate din planul european, din cauza neregulilor în achizițiile publice.

Dragoș Pîslaru: „Trebuie să salvăm ce mai poate fi salvat”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a recunoscut în cadrul unei conferințe la Palatul Victoria că România nu va putea finaliza, până în august 2026, proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro, din totalul celor 15 miliarde alocate prin PNRR. Practic, mai mult de o treime din plan riscă să rămână doar pe hârtie.

„Suntem într-o situație limită. Proiecte care erau deja, plastic spus, moarte când am venit la guvernare, nu pot fi duse la bun sfârșit. Vom salva ce se mai poate salva”, a declarat ministrul.

Printre cauzele majore ale blocajului se numără problemele din procedurile de achiziții publice. Potrivit ministrului, anumite corecții („erate”) nu au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ceea ce contravine regulilor europene și duce automat la pierderea finanțării.

Lovitură dură pentru infrastructura Moldovei și Ardealului

Cele mai afectate proiecte sunt Autostrada Moldovei (A7) și Autostrada Unirii (A8). Unele tronsoane ale acestor două mari artere rutiere, considerate vitale pentru dezvoltarea economică și conectivitatea regională, au fost eliminate din PNRR. Pîslaru a dat asigurări că se vor căuta alte surse de finanțare, dar nu a oferit detalii concrete: „Este un proces de negociere în curs. Sper ca până la finalul săptămânii viitoare să avem o formă clară”.

Această veste vine ca o dezamăgire uriașă pentru românii din Moldova și Transilvania, care sperau că în sfârșit vor avea infrastructura rutieră pe care o așteaptă de decenii. În condițiile în care România se confruntă cu un decalaj enorm față de Vest în privința autostrăzilor, fiecare kilometru pierdut în birocrație înseamnă ani întregi de stagnare pentru întreaga regiune.

Risc major: pierderea cererii de plată nr. 4

Până la sfârșitul lunii iulie, Guvernul României este obligat să trimită forma revizuită oficială a PNRR, altfel riscă să rateze finanțarea aferentă cererii de plată cu numărul 4, care trebuie decontată până la finalul acestui an.

Pîslaru spune că autoritățile române fac eforturi să simplifice planul și să reducă numărul de jaloane și ținte. România are în prezent peste 500 de jaloane, fiind unul dintre cele mai încărcate planuri din întreaga Uniune Europeană. Se discută acum despre o reducere semnificativă, pentru a putea accelera implementarea.

Resetarea relației cu Bruxelles-ul

Ministrul a insistat pe ideea că relația cu Comisia Europeană trebuie resetată: „Este vorba despre a recâștiga încrederea. Prea multe promisiuni au fost făcute de-a lungul anilor și prea puține respectate. De data aceasta trebuie să livrăm.”

Pîslaru a făcut aceste declarații după o întâlnire cu directorul general al Comisiei Europene și cu reprezentanții Comitetului Interministerial de Coordonare al PNRR, unde s-au stabilit direcțiile urgente pentru salvarea fondurilor europene.

România nu își mai permite luxul de a pierde bani europeni. Într-o perioadă cu inflație ridicată, deficit bugetar record și infrastructură la pământ, orice eroare birocratică se plătește scump. Autostrăzile tăiate din PNRR sunt un semnal de alarmă: timpul promisiunilor s-a încheiat. Este vremea faptelor.