Călin Georgescu a contestat joi, la Judecătoria Sectorului 1 din București, decizia Parchetului General de a-i prelungi controlul judiciar instituit pe 26 februarie.

Fostul candidat la prezidențiale este anchetat pentru șase infracțiuni, cea mai gravă fiind instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale, iar la tribunal a venit însoțit de zeci de susținători și sub supravegherea jandarmilor.

Fostul candidat vorbește despre hărțuire politică

Susținut de mulțime, Georgescu a calificat situația drept abuz, subliniind că dosarul are un substrat politic.

„Trăiesc evidența unui abuz pe care evident nu l-aș fi crezut posibil după căderea comunismului. Este o hărțuire politică, fățișă, incompatibilă cu legea și bunul simț. Aș dori să fiu foarte concis. Nu se poate face justiție decât în sala de judecată și nu la televizor, iar libertatea de expresie definește o democrație adevărată. Dacă democrația adevărată este atacată atunci se merge pe trepte ale dictaturii. Libertatea de expresie înseamnă libertatea de a spune orice, chiar și adevărul. De aceea, adevărul nu poate să fie clamat de o autoritate, adevărul însuși este autoritatea”

Sociologul Marius Pieleanu, prezent la Antena 3 CNN, a explicat că activitatea publică a lui Georgescu urmărește consolidarea unei noi candidaturi la Cotroceni:

„Călin Georgescu își construiește în continuare candidatura pentru peste patru ani și ceva la funcția de președinte. Ne așteptam la asta și aștept în continuare, și nu sunt singurul, mesajul de împăcare socială al președintelui cu ceilalți. Călin Georgescu știe ce face. A definit libertatea în termeni filosofici, dar definește libertatea, pentru că oamenii trebuie să fie liberi. Acest tip de discurs încă prinde la electoratul său, electorat care nu trebuie neglijat. Președintele României are obligația morală și politică față de această țară să facă enunțul acesta: ‘Sunt președintele tuturor românilor, nu tuturor celor care m-au votat’”

Dosarul penal în care este implicat Georgescu a fost extins de Parchetul General pe 27 mai, după ce acesta a rostit într-o emisiune TV un citat atribuit lui Corneliu Zelea Codreanu. Ancheta include mai multe fapte penale, între care instigarea la acțiuni împotriva ordinii constituționale, pentru care anchetatorii susțin că ar exista elemente de tentativă. În acest context, Georgescu a fost din nou chemat pe 6 iunie la Parchet, pentru a i se comunica oficial prelungirea controlului judiciar.

Printre restricțiile impuse de această măsură se numără interdicția de a părăsi țara fără aprobarea autorităților, dar și aceea de a publica pe rețelele sociale mesaje cu tentă legionară, fascistă, antisemită, rasistă sau xenofobă. Anchetatorii susțin că planul de destabilizare ar fi fost pus în mișcare împreună cu Horațiu Potra și alți presupuşi mercenari, într-un scenariu ce ar fi urmat să se declanșeze după invalidarea alegerilor.

Pe 9 martie, Biroul Electoral Central a invalidat candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, motivând decizia printr-o hotărâre anterioară a Curții Constituționale. Aceasta, în decembrie 2024, anulase rezultatele primului tur al alegerilor, fapt ce a dus automat și la eliminarea candidaturii fostului candidat. Această decizie a ridicat semne de întrebare în jurul continuării carierei sale politice și a generat reacții din partea susținătorilor săi.

Controlul judiciar rămâne valabil și după audierea de joi, în timp ce instanța urmează să se pronunțe asupra contestației formulate de avocatul fostului candidat. Călin Georgescu a evitat să răspundă întrebărilor presei cu privire la viitoarele sale planuri electorale, menținându-și declarațiile în registrul libertății de exprimare și al dreptului la opinie.