Călin Georgescu revine în prim-planul atenției publice, după o perioadă de relativă tăcere. Fost oficial ONU și o voce constantă a curentului suveranist din România, Georgescu pare să își recalibreze discursul și să pregătească o mișcare strategică importantă pentru anul electoral 2025.

Un interviu nepublicat până acum, realizat în primăvara acestui an de către un jurnalist român stabilit la Viena, a ajuns recent în posesia mai multor redacții. În cadrul dialogului, Georgescu conturează, în termeni nuanțați dar fermi, un posibil proiect politic național, care ar putea fi lansat „în momentul în care poporul este pregătit pentru el”.

Un nou tip de lider?

De-a lungul ultimului deceniu, Călin Georgescu s-a impus ca o voce aparte în spațiul public românesc — un intelectual cu discurs naționalist, cu apeluri constante la valorile identitare, la refacerea suveranității economice și la ieșirea din paradigma „colonialismului modern” impus, în opinia sa, de structurile internaționale.

În interviul recent ieșit la lumină, Georgescu afirmă:

„România nu are nevoie de administratori, ci de regeneratori. Avem nevoie de oameni care nu negociază adevărul, ci îl afirmă, indiferent de cost.”

Este o declarație care lasă loc de interpretări și, în același timp, întărește speculațiile că Georgescu ia în calcul o candidatură – fie independentă, fie sprijinită de un pol suveranist reorganizat – la alegerile prezidențiale din 2025.

Ce conține „Planul pentru Țară”?

În același interviu, Georgescu face trimitere directă la un document strategic pe care l-ar fi redactat în ultimii ani, numit provizoriu „Planul pentru Țară”. Deși nu oferă detalii concrete, surse apropiate lui susțin că este vorba despre un proiect complex, de peste 100 de pagini, ce combină:

direcții economice pentru reconstrucția capitalului românesc,

o viziune suveranistă de guvernare,

reforme instituționale axate pe „reconectarea cu rădăcina spirituală și morală a poporului român”.

Potrivit unor fragmente care au circulat neoficial, planul include măsuri precum:

auditul marilor privatizări post-1989,

reformarea completă a sistemului de educație în spirit tradițional-românesc,

sprijinirea fermierilor autohtoni prin fonduri independente de Bruxelles,

neutralitate activă în politica externă, similară modelului Elveției.

Relația cu partidele existente: „Toate au trădat poporul”

Întrebat în interviu dacă ar accepta sprijinul vreunui partid politic existent, Georgescu este tranșant:

„Toate partidele din Parlament sunt captive. Unii de stăpâni externi, alții de interese interne. Niciunul nu mai reprezintă poporul român.”

Această poziționare îl apropie mai degrabă de o mișcare de tip civic-politic, susținută de rețele alternative: ONG-uri, influenceri, comunități religioase tradiționaliste, diaspora deziluzionată și grupuri de tineri anti-sistem.

Sprijin din afara țării?

Zvonurile privind o apropiere a lui Georgescu de anumiți actori geopolitici externi – fie din zona conservatorismului american, fie din rețelele ortodoxe pan-europene – persistă, dar rămân neconfirmate. Cert este că mesajele sale au început să circule din ce în ce mai mult în spațiul internațional, traduse în limba engleză, germană și italiană, semn că se pregătește o scenă mai largă de vizibilitate.

2025 – anul zero?

În încheierea interviului, întrebat dacă va candida la Președinție sau va susține un alt candidat, Georgescu răspunde ambiguu:

„Eu nu candidez pentru funcții. Dar dacă țara va avea nevoie, voi răspunde chemării. 2025 nu e despre alegeri. Este despre adevăr.”

Declarația lasă loc unui scenariu în care Georgescu s-ar putea poziționa ca lider spiritual, simbolic, și nu neapărat ca jucător electoral clasic. Însă, în contextul în care alegătorii par tot mai nemulțumiți de opțiunile tradiționale, el ar putea deveni, voit sau nu, vectorul unei schimbări neașteptate în politica românească.

Rămâne de văzut dacă „adevărul” despre care vorbește Călin Georgescu va fi suficient pentru a produce o mișcare de masă sau dacă va rămâne doar o voce izolată, într-o Românie tot mai polarizată.