Un gest discret, dar încărcat de simbolism. Călin Georgescu, fost oficial ONU devenit lider informal al curentului suveranist din România, şi-a achiziţionat recent o proprietate în una dintre cele mai emblematice localităţi din istoria rezistenţei anticomuniste. Sursele noastre confirmă că este vorba despre un sat din Munţii Făgăraş, unde, în anii ’50, s-au ascuns zeci de luptători anticomunişti, printre care și membri ai grupului condus de Ion Gavrilă Ogoranu.

Imobilul – o casă veche din piatră şi lemn, construită în stil tradiţional, la poalele pădurii – este în plin proces de renovare. Lucrările sunt realizate în totalitate de echipe de meşteri locali, iar materialele provin aproape exclusiv din zonă.

„N-a venit cu camere sau cu jurnaliști. A venit într-o seară de aprilie, s-a uitat atent la teren și a spus: ‘Aici mă voi liniști’”, a declarat pentru noi un localnic care l-a întâlnit pe Georgescu în timpul vizitei.

Un refugiu strategic?

Deși gestul pare, la prima vedere, unul pur personal, mutarea lui Călin Georgescu a generat o serie de speculații. Potrivit unor apropiați, acesta nu urmărește doar liniștea rurală, ci ar dori să transforme proprietatea într-un centru de reflecție și coordonare simbolică pentru mișcarea suveranistă.

„Călin nu e genul care face lucruri întâmplător. Fiecare gest al lui e gândit strategic. Iar alegerea unei zone cu încărcătură istorică atât de puternică nu este deloc întâmplătoare. El vrea să transmită un mesaj clar: continuitatea idealului de independenţă românească, din munţi până în zilele noastre”, afirmă un fost colaborator din campania sa neoficială.

Discreție maximă

Accesul în zonă este restricționat. Deși mai mulți jurnaliști au încercat să documenteze lucrările, li s-a cerut respectuos să plece. Se pare că fostul oficial ONU a cerut să nu fie deranjat „nici de prieteni, nici de presă”.

Un alt indiciu că avem de-a face cu mai mult decât o mutare de reședință este faptul că în ultimele două săptămâni au fost observate în zonă mai multe vehicule înmatriculate în Elveția și Austria. Potrivit unor surse, printre vizitatori s-ar fi aflat și doi foști diplomați cu legături în mișcările conservatoare europene.

Ce urmează?

Rămâne de văzut dacă această casă de la poalele Făgărașilor va deveni un simplu loc de retragere pentru Călin Georgescu sau punctul de plecare pentru o nouă etapă – poate chiar una politică – în parcursul său.

Unii analiști nu exclud ipoteza lansării unei fundații cu scop educațional sau civic chiar din această locație, un soi de „școală a gândirii românești autentice”, inspirată de valorile interbelice și tradițiile locale.

Până atunci, modernizarea continuă. Satul tace, muntele privește.