Condițiile lui Putin pentru pacea “totală” în Ucraina. Rescrierea hărții Europei. România în pericol

Condițiile lui Putin pentru pacea “totală” în Ucraina. Rescrierea hărții Europei. România în pericol – Foto: Profimedia images

Condiția lui Putin pentru pacea “totală” în Ucraina. Vladimir Putin i-a impus lui Donald Trump un set dur de cerințe pentru a ajunge la pace în Ucraina: capitularea completă, retragerea aliniamentului NATO la nivelul anului 1997 și rescrierea hărții Europei.

Condiția lui Putin pentru pacea “totală” în Ucraina. În cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate al Rusiei, desfășurată pe 20 ianuarie, chiar de ziua învestirii președintelui Donald Trump, dictatorul rus Vladimir Putin, alături de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia este dispusă să negocieze cu Statele Unite în vederea unui acord de pace privind războiul din Ucraina, însă în “termenii rusești” pe care i-a trimis lui Joe Biden înainte de invazia în Ucraina.

Condiția lui Putin pentru pacea “totală” în Ucraina. Rescrierea hărții Europei. România în pericol

Putin a subliniat că orice tratat de pace ar trebui să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, iar, în opinia sa, acestea se reduc la îndeplinirea unor cerințe extrem de dure impuse de Kremlin.

Printre aceste cerințe, menționate frecvent de oficialii ruși, se află:

– Capitularea totală a Ucrainei și rescrierea hărții de influență a Rusiei în Europa

– Statutul permanent de neutralitate al Ucrainei.

– Abținerea Ucrainei de la aderarea la NATO.

– Restricții severe asupra dimensiunii armatei ucrainene.

– Înlocuirea guvernului de la Kiev cu un guvern favorabil Rusiei

– Retragerea bazelor NATO din flancul estic, cu precădere a scutului anti-rachetă de la Deveselu și a bazei NATO de la Kogălniceanu.

– Retragerea aliniamentului NATO la nivelul anului 1997. Reamintim că România a aderat la NATO în 2004.

Refacerea URSS

Putin și Lavrov au reiterat că Rusia nu este dispusă să facă niciun compromis cu privire la aceste cerințe, care au fost prezentate la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022, înainte de invazia în Ucraina, potrivit

În plus, liderul rus a afirmat că în ciuda propunerii lui Joe Biden din 2021 de a amâna aderarea Ucrainei la NATO pentru 10-15 ani, invazia rusă a fost inevitabilă, considerând că acțiunile NATO au fost factorul declanșator al conflictului.

Aceste cerințe extreme ale Kremlinului ar putea avea consecințe grave nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea regională, România fiind un stat aflat în imediata vecinătate a Ucrainei și aliniat la blocul NATO.

Planul lui Vladimir Putin este refacerea fostei URSS prin readucerea țărilor care au făcut parte din blocul sovietic, dar, de această dată și al țărilor care au fost doar sub influență sovietică, precum România.

De-a lungul ultimilor ani, Kremlin a reiterat faptul că prăbușirea regimului comunist și a URSS a fost o “greșeală istorică” ce trebuie reparată.

Nostalgia comunistă revine

Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Putin a “reînviat” această idee în fostele țări comuniste din estul Europei. Deja, valul nostalgic comunist este în continuă creștere, inclusiv în România alimentat de fermele de boți și trolli ai Moscovei, în special pe rețelele de socializare.

Putin este conștient că nu poate să atace o țară NATO prin “metode convenționale” (invazie militară pe modelul Ucraina n.red) și recurge la războiul hibrid la intensitate maximă prin plasarea candidaților cu viziuni extremite, prin mesaje ultranaționaliste, ultraortodoxe și prin demonizarea adversarului (UE și NATO n.red) pentru a-i face pe cetățeni să-și schimbe orientarea politică din nou spre Rusia.

Acest lucru a fost reușit deja în țări precum Ungaria sau Slovacia, care s-au aliniat direct politicilor de la Kremlin. În Germania, partidul extremist AfD, cu viziuni proruse, este într-o continuă creștere în rândul electoratului german.

Liderii AfD au promis ruperea Germaniei de Uniunea Europeană, epulzarea în masa a migranților, renunțarea la moneda euro și restabilirea relațiilor cu Rusia.

De partea celaltă, Republica Moldova este ținută în “șah” de Moscova prin sistarea gazelor naturale, ca mai apoi să pozeze în salvatori prin alimentarea urii față de guvernul pro-Occidental. La fel s-a întâmplat și în Georgia, o țară atacată de Rusia în 2009 sub același pretext ca în Ucraina – suprimarea minorității ruse.

Pericolul Călin Georgescu pentru România

Aceeași abordare are loc acum în România, prin susținerea extrem de agresivă a lui Călin Georgescu, candidat la alegerile prezidențiale din primăvară. Georgescu a reiterat în mai toate declarațiile sale poziția Moscovei – ieșirea României din Uniunea Europeană și din NATO și reorientarea spre Est.

Valul “Călin Georgescu” a luat o amploare colosală în România, după primul tur al alegerilor prezidențiale anulate de CCR la finele lui 2024. În ciuda zecilor de dezvăluiri care îl leagă pe Călin Georgescu direct de ideologia lui Vladimir Putin, acesta continuă să se bucure de o simpatie extrem de mare în România.

Potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de Avangarde, Călin Georgescu în topul preferințelor românilor cu 38% în primul tur al alegerilor prezidențiale urmat la mare distanță de candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu cu doar 25%. Nici în turul II situația nu este prea bine pentru România și parcursul ei proeuropean.