Este cutremur total în politică. Este vorba de Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă

Fostul preşedintele Klaus Iohannis, fostul premier Marcel Ciolacu şi fostul preşedinte al Senatului, Nicolae Ciucă, au fost avertizaţi că ţara riscă să intre în incapacitate de plată dacă nu se iau măsuri de reducere a deficitului, scrie Europa Liberă.

Șase documente oficiale – toate etichetate „strict confidenţial” – au fost trimise celor mai puternici trei oameni din stat, pentru a fi informaţi, între august şi decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.

Pe 31 octombrie 2024, poşta militară a Serviciului Român de Informaţii prelua un document de la Ministerul Finanţelor adresat către trei dintre cei mai importanţi oameni din statul român.

Eticheta „strict confidenţial” din dreapta sus a documentului şi cuvântul „URGENT” – scris cu litere mari deasupra borderoului cu lista destinatarilor – indicau că este vorba de un înscris important, care a fost transmis preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu şi preşedintelui Senatului Nicolae Ciucă.

Intitulat „Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuţia bugetului general consolidat pe primele 9 luni” – documentul semnat de ministrul de Finanţe Marcel Boloş, secretarii de stat Alin Andrieş şi Dana Pescaru, precum şi de şefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciumaru, atrăgea atenţia că finanţele României sunt în picaj.

Cei patru oficiali ai statului român avertizau: „În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgenţă, care să conducă la limitarea şi diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există riscuri majore ca ţinta asumată de deficit să fie depăşită, cu consecinţa creşterii costului finanţării deficitului bugetar”.

România a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,3%

Europa Liberă precizează că a intrat în posesia a şase documente oficiale – toate etichetate „strict confidenţial” – prin care cei trei oficiali au fost informaţi, între august şi decembrie 2024, cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anului.

Contactat de Europa Liberă, fostul ministru de Finanţe Marcel Boloş a confirmat existenţa documentelor şi spune astăzi – când nu se mai află în Guvern – că informările au fost trimise către Preşedinţie, Guvern şi Senat în regim confidenţial pentru că apariţia lor în spaţiul public putea genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-şi plăti datoriile.

Iar asta ar fi putut duce la un dezastru pe piaţa de capital – de unde România se împrumuta pentru a-şi acoperi cheltuielile curente.

„În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea despre faptul că nu se majorează impozitele şi taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuţia bugetară a fost publicată lunar şi s-a văzut evoluţia deficitului bugetar”, spune Marcel Boloş.

Fostul ministru mai spune că la plecarea sa de la Ministerul Finanţelor (pe 24 decembrie), deficitul bugetar al ţării era de 8,43%, adică 148 de miliarde de lei. România avea să încheie anul cu un deficit de 9,3%, adică aproape 153 de miliarde de lei.

Ultimul dintre documentele trimise către Iohannis, Ciolacu şi Ciucă prefaţa o serie de măsuri pe care Guvernul României trebuie să le ia în aşa fel încât ţara să nu intre în incapacitate de plată.

Măsuri de austeritate pentru ca România să nu intre în incapacitate de plată

Înscrisul menţionează, de pildă, că Executivul trebuie să adopte o serie de măsuri urgente privind salariile bugetarilor, sporurile şi tichetele de vacanţă ale acestora, dar şi în privinţa posturilor de la stat şi „a drepturilor pentru anumite categorii de angajaţi”.

Dacă nu s-ar fi luat acele măsuri, deficitul bugetar pe 2025 ar fi putut ajunge la 14,3% din PIB, avertizau oficialii finanţişti (în condiţiile în care când regula europeană pentru o ţară sigură financiar este un deficit de 3%, n.r.).

Una dintre propunerile de atunci era, de pildă, ca salariile şi pensiile publice să fie îngheţate la nivelul anului 2024, şi nu actualizate cu rata inflaţiei. Măsura a fost adoptată în cele din urmă de cabinetul Ciolacu pe 20 decembrie.

Noul ministru de Finanţe de după alegerile parlamentare din decembrie 2024, Tanczos Barna, succesor al lui Marcel Boloş, explica pe 30 decembrie, că ordonanţa tocmai adoptată prevedea tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei.

Aşa-zisa „ordonanţă trenuleţ” de atunci nu a fost, însă, suficientă.

Noul Executiv, condus de Ilie Bolojan, susţine acum că e nevoie de noi măsuri de austeritate pentru ca România să nu intre, anul acesta, în incapacitate de plată.