Afaceristul german din umbră care ar fi finanțat rețeaua suveranistă românească

Oficial, Călin Georgescu s-a retras din cursa prezidențială invocând o „decizie personală”. Neoficial, tot mai multe informații sugerează o retragere forțată, pe fondul presiunilor judiciare, a izolării din partea propriei echipe și – ceea ce până acum nu a fost spus public – a unor conexiuni externe sensibile, care l-ar fi transformat într-un pion prea riscant pentru a rămâne activ politic.

O investigație a redacției noastre scoate la iveală o pistă puțin discutată, dar care reaprinde controversele: legătura dintre Călin Georgescu și un cerc restrâns de influență euro-asiatică, cu centrul de greutate în Viena și ramificații în cercurile apropiate Kremlinului.

Călin Georgescu și anii de la Viena

Puțini români știu că, înainte de a deveni o figură politică suveranistă în România, Călin Georgescu a avut o carieră solidă în cadrul Națiunilor Unite, ocupând funcții importante la Viena, în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și al Comisiei Economice pentru Europa (UNECE).

Dar tot la Viena ar fi stabilit și relații mai puțin oficiale, într-un cerc de influență care includea diplomați ruși, consultanți energetici, precum și un om de afaceri german, despre care surse din serviciile occidentale susțin că avea conexiuni directe cu grupurile de lobby rus pro-Kremlin.

Cine este afaceristul german

Numele lui nu apare niciodată direct în comunicatele publice, însă mai multe surse din cercurile diplomatice de la Bruxelles și Viena vorbesc despre un „finanțator discret al mișcărilor suveraniste din Europa Centrală”.

Conform acestor surse, omul de afaceri german, cu reședință la Viena, are o istorie de colaborări în domeniul energetic, în special cu firme apropiate Gazprom și Rosneft. Mai mult, în 2021–2023, ar fi sprijinit prin intermediari campanii online și platforme media care promovau teme conspiraționiste și anti-globaliste, în special în România, Serbia și Slovacia.

Printre contactele sale s-ar fi numărat și Călin Georgescu, cu care ar fi colaborat, inițial, pe teme de dezvoltare durabilă. Întâlnirile ar fi avut loc în cadrul unor conferințe internaționale, dar și în cadru privat, la Viena și Geneva.

Documentele care ridică semne de întrebare

Un raport intern redactat de un think-tank european în februarie 2024, obținut de redacția noastră, arată că mai multe conturi și pagini de promovare a mesajelor lui Georgescu (inclusiv în timpul campaniei sale neoficiale din 2023) erau alimentate financiar prin entități înregistrate în Austria și Elveția, fără transparență asupra beneficiarilor reali.

Mai grav, aceeași investigație arată că aceste entități aveau legături indirecte cu firme de lobby politic finanțate din Federația Rusă.

De ce a devenit „neconvenabil” chiar și pentru propriii aliați?

Odată cu declanșarea procedurilor judiciare împotriva sa în România, figura lui Georgescu a devenit din ce în ce mai controversată nu doar în spațiul public românesc, ci și în relațiile externe. Surse apropiate Ministerului de Externe afirmă că mai multe ambasade occidentale au transmis avertismente discrete privind radicalizarea discursului său și potențialul de destabilizare regională.

Pentru liderii informali ai mișcării suveraniste din România, Georgescu devenise un simbol prea ușor de atacat și prea greu de apărat, din cauza asocierilor directe sau indirecte cu entități afiliate intereselor rusești.

În cercurile interne ale partidului POT (Partidul Oamenilor Treziti) și ale platformei AUR, s-ar fi discutat despre necesitatea înlocuirii lui cu o figură „necompromisă internațional”, care să poată continua mesajul naționalist, dar fără bagajul exploziv de relații externe suspecte.

Tăcerea strategică

Retragerea bruscă a lui Călin Georgescu a fost urmată de o tăcere aproape totală. Nu au mai fost publicate mesaje pe canalele sale, nu a fost prezent în mass-media, iar echipa sa de campanie a fost complet dizolvată.

Conform surselor apropiate acestuia, lui Georgescu i s-ar fi recomandat – nu doar din zona juridică, ci și din partea foștilor susținători – să se retragă complet din spațiul public pentru a evita compromiterea mișcării suveraniste în ansamblu.

Concluzie

Dacă în urmă cu un an era considerat favorit pentru a deveni liderul unei noi mișcări politice în România, astăzi Călin Georgescu este izolat, anchetat și complet absent din jocul electoral. În spatele acestei prăbușiri spectaculoase se conturează însă o poveste mult mai complexă decât pare la prima vedere.

O poveste despre influență, conexiuni externe și o rețea care trece prin Viena și ajunge, prin diverse interpuși, la Moscova. O poveste în care retragerea nu este doar o decizie personală, ci rezultatul unui compromis tăcut între loialitate și supraviețuire politică.