Ilie Bolojan a vorbit despre noul pachet de măsuri de austeritate ce urmează să fie luate pentru ca România să treacă peste perioada dificilă în care se află din punct de vedere financiar.

Ilie Bolojan, detalii despre al doilea pachet de măsuri

„Nu am avut timpul necesar să luăm măsurile într-o anumită ordine care să înceapă cu corectarea nedreptăţilor, cu reducerea cheltuielilor. Mâine este un consiliu al miniştrilor de Finanţe, ministrul Nazare a plecat deja spre Bruxelles, iar unul din punctele de pe ordinea de zi este o evaluare a României cu privire la modul în care ţara noastră îşi respectă angajamentele fiscale. (…) Sunt lucruri care trebuiau făcute, dar care e nevoie să fie continuate cu al doilea şi al treilea pachet care să atace şi celelalte probleme, în acest pachet fiind practic tratate doar probleme structurale. Corecţii pe cifre mari de buget, care nu corectează nedreptăţi pentru că nu au un impact bugetar mare. Ci doar lucruri de sistem, ceea ce înseamnă reaşezarea TVA, creştere de accize, plafonare a unor cheltuieli, o reducere a unor sporuri din sistemul bugetar, pentru că toate au efecte întinse şi la final se văd nişte efecte pe buget”, a declarat Ilie Bolojan la Observator.

Întrebat de Alessandra Stoicescu când și cum va rezolva problema sinecurilor pe care chiar el le-a semnalat în aparatul de stat, Bolojan a cerut „puțină răbdare” din partea românilor.

„Pe bună dreptate, românii au puțină încredere în cei care guvernăm. Eu sunt conștient de acest lucru, pentru că dacă de foarte multe ori, li s-a promis că se va întâmpla ceva și acest lucru nu s-a întâmplat, nu mai au cum să mai aibă încredere în tine. Dar întotdeauna există un început. Eu nu le cer nici să ne cauționeze, nici să ne acorde încrederea. Eu le cer puțină răbdare, pentru că nu va dura mult timp și o să se convingă dacă acest Guvern, într-adevăr, face tot ceea ce ține de el pentru a corecta lucrurile, pentru a lua și aceste decizii care țin de o dreptate socială sau continuăm lucrurile pe le-am avut, din păcate, de foarte mulți ani, în care am spus lucruri frumoase, în etapa a doua, când aceste lucruri trebuiau să fie realitate, nu s-au mai văzut“, a precizat premierul.

Premierul, despre reformarea companiilor de stat și reformarea pensiilor speciale

Premierul a dat detalii despre al doilea pachet de măsuri. Printre acestea, reformarea companiilor de stat și a autorităților autonome, restructurarea ASF, ANCOM și ANRE și reducerea numărului de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație și transparentizarea activităților și contractelor. Și nu în ultimul rând, reformarea pensiilor speciale.

„Una dintre condițiile actuale este tocmai reforma pensiilor speciale. În pachetul al doilea, care urmează să fie implementat la sfârșitul lunii iulie, după ce renegociem cu Comisia Europeană prioritizarea proiectelor finanțate din fonduri europene, această măsură va fi inclusă. Astfel, vom corecta o inechitate socială, recunoscută și de Comisia Europeană. Nu facem acest lucru doar pentru a primi finanțări, ci pentru că este o necesitate și un semn de respect față de oamenii care muncesc în țara noastră”, a explicat Ilie Bolojan pentru sursa citată.

Întrebat de Alessandra Stoicescu cum comentează creşterea indemnizaţiilor pentru membrii Consiliului de Administraţie de la TAROM, premierul Ilie Bolojan a explicat că este nevoie de modificări legislative pentru corectarea acestor situații și a subliniat rolul partidelor în apariția acestor situații.

„Din păcate, partidele noastre, într-o formă directă sau indirectă, au trimis în Consiliul de Administraţie oameni care, în loc să considere că această numire într-un Consiliu de Administraţie este o responsabilitate suplimentară şi o provocare de a face compania mai eficientă, de a avea servicii mai bune, de a avea costuri mai mici sau de a livra mai mult profit statului, au considerat că este o ocazie bună să-şi mai întregească nişte venituri. S-au blindat cu nişte contracte de management. (…) Aceste lucruri nu le poţi corecta de pe o zi pe alta pentru că ele au nişte efecte juridice şi trebuie lucrat la modificări de legislaţie şi asta nu se poate face de pe o zi pe alta. Chiar dacă am fi atacat cinci companii prin cinci ordonanţe modificând legi, efectul asupra celor 30 de miliarde de euro care înseamnă deficitul ţării noastre într-un an de zile ar fi fost nesemnificativ. Dar într-adevăr au un rol de nedreptate strigătoare la cer şi şi aceste lucruri trebuie corectate. Aceasta este una din ţintele din etapa a doua, care înseamnă sfârşitul lunii iulie”, a mai spus primul ministru.

Ilie Bolojan, despre scăderea impozitului pe veniturile din jocuri de noroc

Premierul Ilie Bolojan a explicat și de ce a scăzut impozitul pe veniturile din jocuri de noroc, de la 10% cât a fost inițial, la 4%.

„Scopul pachetului este să supraimpozităm jocurile de noroc. Acolo se câștigă foarte mulți bani și au devenit un flagel social. Și atunci am avut un pachet inițial în care suprataxam și industria, deci cei care fac profiturile, dar îi taxam și pe clienți. În baza unui raport pe care l-am primit de la Oficiul de Jocuri de Noroc, propunerea lor a fost că, dacă îi taxăm pe clienți, de fapt nu facem decât să îi ducem într-o zonă de ilegalitate, îi ducem în online, unde nu mai pot fi urmăriți. Și atunci, pentru a ne crește veniturile la bugetul de stat și a taxa, să spunem, această activitate, creștem foarte mult taxarea pe industrie. Noi am mărit taxele pe industrie cu peste 40%, peste tot. Impactul va fi undeva de aproximativ 1,6 miliarde lei. Deci, taxarea suplimentară a ceea ce câștigă industria este de 3 ori mai mare decât această taxă și în felul acesta controlăm mult mai bine căsările. Nu e un pas înapoi, pentru că, în mod normal, ar trebui să plătească pe aceste câștiguri corect din păcănele, măcar trebuie să plătească întreaga industrie, pentru că banii mulți îi face industria. Asta se vede din toate analizele și asta este forma la care am ajuns”, a mai spus Ilie Bolojan.

Taxarea mamelor și pensionarilor

Taxarea mamelor și a pensionarilor a fost un alt subiect discutat luni seară în platoul Observator Antena 1. Premierul consideră că „nu mai putem fi o ţară de excepţii, pentru că nu ne mai putem permite”.

„Dacă ascultăm fiecare categorie socială, care a fost până acum scutită de aceste lucruri, eu le dau dreptate. Empatic, sunt de acord cu ei. Problema este ce facem în situaţia în care nu mai ai bani. Restanţele de plată la Casa de Sănătate sunt de câteva miliarde şi nu am avut bani să le plătim. Lunile trecute, am plătit doar salariile în sănătate şi n-am putut să plătim ceilalţi furnizori. (…) Astăzi avem 6,3 milioane de români care contribuie şi avem 16,5 milioane de beneficiari. Niciun sistem nicăieri nu poate funcţiona în felul acesta. Şi atunci, ce a trebuit să facem? Să căutăm cum creştem numărul de contributori, oameni care plătesc. (…) Pe de-o parte, pentru pensiile care sunt peste 3.000 de lei. Doar pe diferenţa care depăşeşte 3.000 de lei. Ar urma să se plătească 10% această contribuţie, pentru că toţi seniorii noştri, toţi vârstnicii noștri au nevoie de servicii de sănătate. Această distribuţie mică, poate mare din pensia lor, dar mică, raportat la un tratament complex, înseamnă o sumă foarte mică cu care contribuie. Şi a doua măsură a fost să extindem baza de contribuabili prin anularea unor excepţii. Şi că ne place, nu ne place, şi mămicile, în perioada în care au un copil mic, au nevoie de servicii medicale importante şi atunci trebuie să contribuie cu o sumă infim de mică, raportată la beneficiile pe care sistemul medical le pune în practică”, a explicat premierul.

Nicușor Dan nu a fost de acord cu creșterea TVA

Referitor la creșterea TVA, Ilie Bolojan a explicat că decizia a fost luată unilateral de Guvern, în ciuda faptului că președintele Nicușor Dan nu a fost de acord cu această măsură.

„Domnul președinte, pe bună dreptate, la învestirea Guvernului ne-a solicitat să facem tot ceea ce ține de noi pentru a nu crește taxa pe valoare adăugată”, a declarat premierul României.

Întrebat despre relația actuală cu șeful statului, premierul a explicat că va încuraja o relație bună între cele două palate.

„Doar în felul acesta țara noastră poate să profite la maxim de posibilitățile din politica externă. (…) Am văzut ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, când această colaborare a lipsit”, a mai spus Ilie Bolojan.