Noul președinte al României, Nicușor Dan, nu este doar un politician cu o carieră ascendentă, ci și un matematician de talie internațională. Recent, el a fost inclus într-un clasament global ce reunește 300 dintre cele mai luminate minți ale planetei, toți remarcându-se prin rezultate excepționale în domeniul matematicii — unul dintre cele mai complexe și exigente domenii științifice. Din România, alături de Nicușor Dan, figurează încă 20 de matematicieni străluciți, toți laureați cu medalii de aur la Olimpiada Internațională de Matematică.

Această distincție vine să confirme traiectoria academică de excepție a președintelui. Nicușor Dan este absolvent al renumitei École Normale Supérieure din Paris și deține un doctorat în matematică de la Universitatea Paris 13 – Sorbona. În perioada liceului, a obținut două medalii de aur la olimpiadele internaționale, o performanță atinsă de foarte puțini la nivel global.

Într-un interviu acordat în 2007, el a explicat de ce a ales să se întoarcă în România, deși avea o carieră promițătoare în mediul universitar francez:
„În Franța, simțeam că aș fi doar o piesă într-un mecanism. În România, am simțit că pot crea, că pot avea un impact real. M-au atras cultura, valorile și sentimentul de apartenență”, spunea atunci.

România — pepinieră de talente în matematică

Performanța lui Nicușor Dan nu este un caz izolat. România are o tradiție solidă în formarea de genii matematice, iar printre cei menționați în prestigioasa listă se numără și Ciprian Manolescu și Mihai Manea, fiecare cu câte trei medalii de aur, precum și Omer Cerrahoglu, Ana Caraiani sau Dan Voiculescu — toți distinși cu câte două medalii de aur. Acești români de elită activează astăzi în mediile academice de top din lume.

Totuși, acest succes individual contrastează puternic cu realitatea sistemului educațional românesc. Rezultatele recente ale testelor PISA din 2022 au arătat că elevii români au obținut doar 428 de puncte la matematică, mult sub media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), evidențiind o discrepanță profundă între vârful de elită și restul sistemului.